1. Siguranța alimentară: În fiecare an, milioane de oameni sunt afectați de boli alimentare, cum ar fi salmonella, E. coli sau norovirus. Producătorii alimentari trebuie să ia măsuri de precauție și să respecte regulamentele stricte pentru a reduce riscul de contaminare a alimentelor.

2. Durabilitate: Industria alimentară este una dintre cele mai poluante din lume. Agricultura intensivă, utilizarea pesticidelor și a fertilizatorilor și emisiile generate de transportul alimentelor au un impact semnificativ asupra mediului. Producătorii alimentari trebuie să ia măsuri pentru a reduce impactul asupra mediului, cum ar fi reducerea ambalajelor și a deșeurilor alimentare.

3. Etichetarea alimentelor: Adesea, informațiile de pe etichetele alimentare sunt confuze sau incomplete. Consumatorii trebuie să fie capabili să înțeleagă exact ceea ce mănâncă și să poată face alegeri informate.

4. Calitatea alimentelor: În multe cazuri, alimentele sunt prelucrate în exces și au aditivi chimici care le prelungesc durata de valabilitate, dar le scad valoarea nutritivă. Consumatorii caută alimente mai sănătoase și naturale, iar producătorii trebuie să se adapteze la această cerere.

5. Reglementare și control: Industria alimentară este reglementată de o serie de organizații, dar există încă probleme cu controlul și conformitatea. Este important ca guvernul să asigure conformitatea cu normele de siguranță și să acționeze rapid în cazul în care există probleme cu alimentele.

Tehnologia a adus multe îmbunătățiri și beneficii pentru industria alimentară, cum ar fi creșterea producției, reducerea costurilor, îmbunătățirea siguranței alimentare și creșterea eficienței. Cu toate acestea, există și câteva efecte negative ale tehnologiei în industria alimentară, cum ar fi:

1. Reducerea calității nutriționale: Tehnologia poate fi folosită pentru a prelucra alimentele în exces, eliminând astfel valoarea nutritivă și vitaminele esențiale.

2. Dependenta de tehnologie: Producătorii alimentari pot deveni dependenți de tehnologie, astfel încât să se bazeze prea mult pe automate și roboți, ceea ce poate duce la reducerea numărului de locuri de muncă pentru oameni.

3. Înlocuirea alimentelor naturale cu cele artificiale: Tehnologia poate fi folosită pentru a crea alimente artificiale, care pot fi mai convenabile și mai ușor de produs, dar nu pot oferi aceleași beneficii pentru sănătate ca și alimentele naturale.

4. Riscuri pentru siguranța alimentelor: Utilizarea neadecvată a tehnologiei poate duce la creșterea riscului de contaminare a alimentelor cu bacterii sau alte substanțe nocive.

5. Încălcarea drepturilor animalelor: Tehnologia poate fi folosită pentru a spori producția de carne și alte produse de origine animală, ceea ce poate duce la încălcarea drepturilor animalelor prin suprapopularea și condiții de viață necorespunzătoare.

Este important ca producătorii alimentari să ia în considerare atât avantajele, cât și dezavantajele tehnologiei și să încerce să găsească un echilibru pentru a produce alimente sigure, sănătoase și sustenabile.

Impas în implementarea politicilor

Pentru a aborda problemele emergente legate de alimentație și sănătate, țările au emis ghiduri și reglementări naționale privind alimentația, nutriția și sănătatea. Din păcate, în ciuda acestui fapt, multe dintre aceste obiective ale ghidului alimentar și nutrițional rămân nerealizate.

Ghidurile alimentare conțin recomandări alimentare pentru o nutriție echilibrată și o sănătate optimă. Acestea includ, de exemplu, recomandări de reducere a aportului de sodiu, colesterol, grăsimi saturate și zaharuri, crescând în același timp consumul de cereale integrale, legume și fructe, precum și de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Cu toate acestea, după multi ani si milioane de euro cheltuite, recomandările pentru sodiu, grăsimi saturate, legume, fructe și cereale integrale rămân nerespectate sau fara rezultate notabile.

O reducere a aportului de sodiu rămâne deosebit de dificilă datorită rolului versatil pe care clorura de sodiu îl joacă în funcționalitatea, palatabilitatea și sănătatea alimentelor. Înțelegerea de bază a mecanismelor gustului de sare și fiziologia homeostaziei sodiului la om continuă să fie un domeniu activ de cercetare și a împiedicat progresele în dezvoltarea instrumentelor tehnologice optime și versatile de reducere a sării pentru produsele alimentare. Pe de altă parte, eforturile de reducere a aportului de grăsimi și colesterol au avut mai mult succes, tehnologiile au avansat suficient pentru a dezvolta produse care îndeplinesc atât gustul consumatorului, cât și așteptările valorice. Cu toate acestea, acest proces a durat mai bine de un deceniu!

 Lecții importante învățate din aceste constatări:

• recomandările de orientare care preced capacitatea de tehnologie alimentară se vor confrunta cu provocări considerabile în atingerea obiectivelor stabilite; 
• chiar dacă o tehnologie este disponibilă, sunt necesare investiții de timp și de cercetare pentru a aplica tehnologia la mai multe sisteme și categorii alimentare; 
• necesitatea de a înțelege mecanismele de bază ale interacțiunilor dintre substanțele alimentare este importantă pentru a permite aplicații specifice și pe scară largă ale tehnologiilor relevante; 
• acceptarea alimentelor de către consumatori este esențială pentru succesul oricărui set de recomandări; 
• este nevoie de timp suficient pentru a permite consumatorilor să-și schimbe comportamentul alimentar ; 
• Necesitatea colaborarii mai multor experți multidisciplinari din toate sectoarele, cu experiență în cercetare și aplicare în știința și tehnologia alimentației, nutriție, medicină, comportamentul consumatorilor, economie etc.,