Marar Seminte (Punga 0,800 kg)

Seminte de marar cu aspect, gust si miros caracteristic, lipsite de insecte sau resturi ale acestora.

Produsul este ambalat in pungi alimentare de 0.800 kg.

Conditiile de depozitare pentru semintele de marar : se depoziteaza in ambalajul original, in spatiu racoros, lipsit de umiditate si ferit de razele solare.

Termenul de valabilitate pentru produs : 12 luni de la data ambalarii

      1. Despre marar

      2. Utilizarea mararului

      3. Descrierea plantei de marar

      4. Productia de marar : generalitati

      5. Compuși care influențează aroma mararului

      6. Proprietăți funcționale ale mararului 

       1.Despre marar

    Mararul  (Anethum graveloens Linn.) este o plantă anuală ramificată aromatică, cunoscută pentru gastronomie, fiind utilizat din cele mai vechi timpuri. Este originar din sud-estul Europei și este cultivat comercial în cele mai multe părți ale Europei, în special Olanda, Ungaria, Germania, România, Rusia de Sud, Bulgaria și la o scară mai mică în Franța, Suedia, Belgia, Polonia, Grecia, Spania, Marea Britanie, Turcia și Statele Unite ale Americii.

    O variantă numită marar indian sau Sowa (Anethum graveloens var sowa Roxb. ex, Flem.) apare în India și este cultivat pentru frunzișul său ca o cultură de vreme rece pe tot continentul indian, Arhipelagul malaezian și Japonia.

    Cea mai veche referire la utilizarea semințelor de mărar în medicină se gaseste in „Charak Samhita” (700 î.e.n.), un vechi tratat indian despre plante medicinale.

        2. Utilizarea mararului

 - Frunzișul de mărar, fructele și uleiul lor volatil sunt utilizate pe scară largă pentru aplicatii culinare și scopuri medicinale.

- Frunzele aromate proaspete sunt utilizate în aromele supelor, cârnați, curry, boabe, salată, marinade și murături; tulpinile și vârfurile frunzelor sunt utilizat în aromatizarea oțetului, castraveților murați și varza fermentată, în timp ce semințele sunt utilizate pentru aromatizarea cărnii. În Malaezia și Indonezia, frunzele sunt aburite cu orez, în timp ce fructele sunt utilizate în aromatizarea cofetăriei native. Țările balcanice folosesc mărar pentru aromă in iaurt, smântână și vin. În Suedia, pâinea este aromată cu seminte de marar. Fructul de mărar are mirosul caracteristic mai slab si un gust mai puțin pronuntat. Este un popular condiment în țările asiatice și este utilizat în condimentarea mai multor tipuri de carne procesata.

- Uleiul de frunze a înlocuit în mare parte utilizarea plantei proaspete în alimente in industria alimentara din Europa.

        3. Descrierea plantei de marar

    Mărarul se caracterizează prin frunze disecate alungite și umbele care radiază compus. Crește până la 1 și 1,2 m înălțime în timpul cultivării.

    Mararul este o planta anuală glabră, lungă, cu rădăcină fusiformă lungă (10-15 cm) cu câteva rădăcini secundare. Tulpina este erectă, verzuie cilindrica, cu dungi longitudinale de culoare verde deschis, de până la 1,5 cm. Este ramificat de obicei deasupra puținelor noduri bazale.

    Frunzele sunt descompuse, cu segmentul final de 5-15 (20) mm lungime și 1–1,5 mm lățime. Florile sunt mici, bisexuale, mai mult grupate. Fructul are formă alungită, ușor plan-convexă, comprimat dorsal, 3–4 mm lungime și 1,5-3,0 mm lățime, glabră, cu trei proeminente, crestele longitudinale,lățime de 0,25–0,5 mm.

    Florile de mărar apar în iunie – august și fructificarea are loc în august – octombrie în Europa, în timp ce este în februarie - martie și martie – aprilie, respectiv, în India.

      4. Productia de marar : generalitati

   Mărarul este cultivat ca o cultură anuală irigată, atât în ​​regiunile temperate, cât și în cele tropicale

   Recolta rămâne în câmp timp de 125 până la 180 de zile.

În India, semănatul este eșalonat (octombrie-mijlocul lunii decembrie) pentru a obține recolta de frunze proaspete, comercializate pe tot parcursul sezonului de iarnă. Un număr mare de soiuri sunt folosite pentru cultivare.

Mararul preferă nisipul ușor de drenat, soluri fertile, ușor acide până la neutre în reacție; pH-ul se extinde la 8,5 în sub-tropical in anumite parti din India. Preferă vremea caldă cu soare, în special este favorizat de clima umedă.

    Pentru creșterea vegetativă si inflorire luxurianta, pentru un randament ridicat al culturii sunt necesare condiții calde, mai uscate și însorite.

    Semința este semănată direct în sezonul de primăvară (februarie-martie) în clima temperata și octombrie în condiții tropicale. Rata de insamantare este de 5 până la 10 kg la hectar în funcție de metoda semănatului, adică semanat în rânduri sau imprastiere; de obicei este semănat în rânduri, 1,5 până la 2,0 cm adâncime la 30 până la 60 cm distanță.

       5. Compuși care influențează aroma mararului

    Principalele componente ale uleiului din plante sunt phelandrenul și limonenul. Cetona din uleiul de marar (carvona) crește de la 12% (stadiu vegetativ) la 22% (maxim atunci cand înflorește) și crește până la 35% în stadiul de planta adulta.

    În comerțul, uleiurile care conțin 20% sau mai puțin de carvone s-au dovedit a avea cea mai bună aromă

    Uleiul din planta de marar are un puternic miros dulce-picant, piperat și aromat, care amintește de uleiul de mentă cu o usoara nota de nucșoară. Gustul este cald și ușor arzător, dar plăcut și nu înțepător.

Pentru aromă, este preferat uleiul din plante cu cetone scăzute (carvone).

     Initial s-a crezut ca aroma tipică a uleiului de marar se datorează phelandrenului (terpină), dar s-a determinat că phelandrenul, limonenul, mirsticina de mărar sunt cei mai importanți contribuitori ai aromelor de marar. Mai târziu, s-a stabilit că aroma plantei de mărar era direct legată de concentrația a cinci componente, anume furan, phelandren, limonen, mirsticină și p-mentha dienbutyrate.

     Uleiul de semințe de marar este foarte mobil, de culoare galben deschis la galben-pal, devenind întunecat odata cu trecerea timpului.

     Gustul uleiului de marar este mai puțin picant decât uleiul de chimen. Aroma sa este caldă și picantă, ușor dulce arzător, dar plăcut și puternic aromat. Uleiul de seminte de marar conține cantități mari de carvone (40–60%), care este principalul său component al aromelor.

      6. Proprietăți funcționale ale mararului 

   Frunzele de marar sunt bogate în minerale, în principal calciu, fosfor și fier; conțin nouă aminoacizi, precum și flavanoizi.  

   Ambele uleiuri din planta de marar si din seminte de marar  au proprietate anti-bacteriană și sunt cunoscute pentru a proteja produsele alimentare preparate de contaminare în timpul depozitării.

   În medicina tradițională fructul de mărar are efect carminativ, stimulent aromatic, stimulent al activitatii gastrice și are proprietăți diuretice.

    Emulsia uleiului de semințe în apă (apă de mărar) este utilă pentru ameliorarea flatulenței, durerilor provocate de colică, vărsăturilor și este un remediu casnic pentru corectarea afecțiunilor gastrice la copii.

    Fructul de mărar conține trigliceridă de acid petroselinic, -sitosterol, glucozid, cumarine și flavanoide, precum și cantități mari de grăsimi și proteine. Se folosește și în medicina veterinară.

    Uleiul din mărarul indian (Sowa) are o componentă suplimentară numită dillapiole în proporție mare (20%) și, în comparație cu mararul clasic, are conținut de carvone mai redus (30–45%). Dillapiolul este toxic când este luat în doze mari. Dar fiind o substanta mai grea decât apa cu punct de fierbere ridicat (285ºC), este ușor separată prin distilație fracțională. Dillapiolul din mararul indian este o substanță incoloră viscidă și are o acțiune sinergică asupra piretrinelor (utilizate ca insecticide), ceea le face mai eficiente.