Rușine colegilor de breaslă care promovează strategii comerciale înșelătoare!

Industria alimentară este un domeniu în care etica și responsabilitatea ar trebui să primeze, însă realitatea ne arată că strategiile comerciale și marketingul agresiv profită adesea de temerile consumatorilor. Un exemplu clar este utilizarea expresiilor precum „fără E-uri”, „fără conservanți” sau „100% natural” ca tactici de promovare, menite să inducă ideea că produsele concurente sunt inferioare sau periculoase. Aceste strategii nu doar că dezinformează, dar contribuie activ la panica alimentară și la demonizarea unor ingrediente perfect sigure.

Cum a ajuns industria alimentară să folosească frica drept strategie de marketing?

Tendința către alimente naturale și neprocesate a crescut exponențial în ultimele decenii, ceea ce a creat o piață competitivă în care producătorii încearcă să se diferențieze. În loc să pună accent pe calitatea și beneficiile reale ale produselor lor, unii aleg calea ușoară: stigmatizarea aditivilor și crearea unei imagini false de superioritate prin eliminarea unor ingrediente esențiale. Acest tip de marketing manipulează percepțiile consumatorilor și distorsionează realitatea științifică.

Ce este în neregulă cu etichetele de tip „fără E-uri”?

Pentru mulți consumatori, termenul „E-uri” a devenit sinonim cu chimicale dăunătoare, deși multe dintre ele sunt substanțe perfect sigure și chiar benefice. De exemplu:

• E300 (acid ascorbic) – nimic altceva decât vitamina C, un antioxidant esențial pentru organism.

• E330 (acid citric) – se regăsește în mod natural în citrice și este utilizat pentru a regla aciditatea produselor.

• E160a (beta-caroten) – pigment natural care oferă morcovilor culoarea portocalie și este precursor al vitaminei A.

Prin promovarea produselor „fără E-uri”, companiile alimentează mitul că orice ingredient cu o denumire științifică este periculos, ceea ce este complet fals și lipsit de etică.

„100% natural” – un termen fără fundament real

O altă strategie utilizată frecvent este plasarea termenului „100% natural” pe etichetele produselor. Această afirmație este adesea înșelătoare, deoarece:

• Nu există o definiție clară și reglementată a termenului „natural” în multe jurisdicții.

• Substanțele naturale pot fi la fel de periculoase ca cele sintetice (ex.: toxine din ciuperci, alcaloizi din cartofii încolțiți).

• Procesarea alimentelor este necesară pentru siguranță și durabilitate – un aliment complet „natural” s-ar degrada rapid și ar putea prezenta riscuri microbiologice.

Efectele negative ale acestor strategii comerciale

1. Dezinformarea consumatorilor

Promovarea unor astfel de mesaje distorsionează realitatea și îi face pe consumatori să creadă că produsele care conțin aditivi sunt periculoase, deși majoritatea sunt strict reglementați și siguri pentru consum.

2. Demonizarea nejustificată a unor ingrediente sigure

Mulți oameni ajung să evite produsele care conțin conservanți benefici, ceea ce poate duce la riscuri mai mari de contaminare alimentară și intoxicații.

3. Creșterea prețurilor fără un beneficiu real

Produsele „fără E-uri” sau „naturale” sunt adesea mai scumpe, deși nu oferă avantaje nutriționale superioare. Consumatorii plătesc mai mult pentru un mit.

4. Pierderea încrederii în știință și reglementări

Atunci când mesajele comerciale promovează frica în loc de educație, publicul începe să pună la îndoială autoritățile sanitare și reglementările privind siguranța alimentară.

Concluzie: Responsabilitatea industriei alimentare

Este timpul ca industria alimentară să înceteze să mai folosească frica drept instrument de vânzare și să adopte o abordare mai responsabilă. Consumatorii au nevoie de educație corectă, nu de manipulare emoțională. Alegerea informată ar trebui să fie susținută de transparență și explicații științifice, nu de tactici de marketing înșelătoare. Rușine celor care promovează astfel de mesaje și perpetuează mituri în loc să ofere adevăruri!