Nu contează numărul E-urilor, ci doza de utilizare – Adevărul despre aditivii alimentari

Industria alimentară este înconjurată de mituri și dezinformare, iar unul dintre cele mai mari neadevăruri propagate este ideea că numărul de E-uri dintr-un produs alimentar determină gradul său de periculozitate. Apreciez demersul jurnalistic al lui Dragos Patraru ca ne citeste ce scrie pe eticheta dar in realitate, siguranța unui aliment nu depinde de câte E-uri conține, ci de doza în care sunt utilizate aceste substanțe și de respectarea reglementărilor stricte stabilite de autoritățile nationale si internaționale.

1. Ce sunt E-urile și de ce sunt utilizate în industria alimentară?

E-urile sunt coduri standardizate atribuite aditivilor alimentari aprobați pentru utilizare în Uniunea Europeană și alte regiuni. Acești aditivi sunt substanțe care îndeplinesc diverse funcții esențiale, precum:

• Conservanți – împiedică dezvoltarea bacteriilor și mucegaiurilor, prelungind termenul de valabilitate (ex.: E202 – sorbat de potasiu).

• Antioxidanți – protejează alimentele împotriva oxidării și râncezirii (ex.: E300 – acid ascorbic, cunoscut ca vitamina C).

• Coloranți – îmbunătățesc aspectul produselor alimentare (ex.: E160a – beta-caroten, pigment natural din morcovi).

• Emulgatori și stabilizatori – ajută la omogenizarea ingredientelor și mențin textura alimentelor (ex.: E322 – lecitina, un emulsifiant natural din soia sau ouă).

• Îndulcitori – înlocuiesc zahărul și reduc aportul caloric (ex.: E951 – aspartam, folosit în băuturile dietetice).

2. De unde provine frica față de E-uri?

Mulți consumatori au fost influențați de campanii mediatice alarmiste și de marketingul înșelător, care au transformat E-urile în inamici ai sănătății, fără a face distincție între aditivii siguri și cei controversați.

Principalele cauze ale acestei temeri nejustificate sunt:

• Lipsa educației alimentare – Mulți consumatori nu cunosc rolul aditivilor și cred că orice denumire chimică este periculoasă.

• Strategiile de marketing agresive – Producătorii care promovează produse „fără E-uri” induc ideea că acestea sunt superioare din punct de vedere nutrițional, deși realitatea este mult mai complexă.

• Confuzia între „chimic” și „artificial” vs. „natural” și „sănătos” – Nu toate substanțele naturale sunt sigure (ex.: ciupercile otrăvitoare), iar nu toate cele sintetice sunt dăunătoare (ex.: vitamina C de sinteză are aceeași eficiență ca cea naturală).

• Schimbările frecvente în reglementări – Anumiți aditivi au fost interziși sau restricționați în trecut, ceea ce a alimentat suspiciunile consumatorilor.

3. Doza face diferența – principiul fundamental al toxicologiei

Una dintre cele mai importante reguli din toxicologie este „Doza face otrava”, un principiu enunțat de Paracelsus. Aceasta înseamnă că orice substanță, chiar și apa sau oxigenul, poate deveni toxică dacă este consumată în exces.

Exemple relevante:

• E250 (nitrit de sodiu) – folosit în mezeluri pentru a preveni botulismul. În doze mari poate avea efecte negative, dar în cantitățile aprobate de reglementările UE este sigur.

• E300 (acid ascorbic, adică vitamina C) – esențial pentru sănătate, dar în doze foarte mari poate cauza probleme gastrointestinale.

• Sare de bucătărie (NaCl) – indispensabilă pentru funcționarea organismului, dar consumată în exces duce la hipertensiune arterială.

 Concluzia: Nu faptul că un aliment conține un aditiv îl face periculos, ci cantitatea în care este folosit și frecvența consumului acestuia.

4. Reglementările stricte garantează siguranța consumatorilor

Aditivii alimentari sunt testați riguros și aprobați de instituții de prestigiu, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Food and Drug Administration (FDA). Aceste autorități stabilesc pentru fiecare aditiv Doza Zilnică Admisibilă (DZA), adică o cantitate maximă considerată sigură pentru consum pe termen lung.

✅ Puncte-cheie privind reglementarea aditivilor:

• Toți aditivii sunt testați înainte de a fi aprobați.

• DZA este calculată cu un factor de siguranță ridicat.

• Produsele din comerț conțin cantități mult sub pragul periculos.

• Evaluările sunt revizuite periodic pentru a reflecta cele mai recente descoperiri științifice. Cel mai recent caz: interzicerea Dioxidului de Titan E171. Nu a murit nimeni pana acum din cauza lui si nici nu stiu daca exista boli asociate cu consumul de E171. Cu toate acestea, autoritatile pe baza unor suspiciuni rezonabile, au decis interzicerea acestuia.

5. Strategii comerciale care manipulează percepțiile consumatorilor

Industria alimentară a exploatat teama față de aditivi pentru a vinde produse „fără E-uri”, sugerând că acestea sunt automat mai sănătoase. Însă:

• Un produs „fără conservanți” poate avea un risc mai mare de contaminare bacteriană.

• „100% natural” nu înseamnă automat sigur – multe toxine sunt de origine naturală.

• Unele produse „fără E-uri” folosesc ingrediente alternative care au efecte similare, dar nu sunt clasificate drept aditivi.

Exemplu: Un produs fără conservant artificial poate avea un conținut ridicat de sare sau zahăr pentru a-și menține termenul de valabilitate, ceea ce poate fi mai nociv pe termen lung.

6. Cum să alegem corect alimentele?

Consumatorii trebuie să se bazeze pe informații științifice, nu pe mituri. Câteva sfaturi utile:

• Citește eticheta, dar nu te speria de termenii științifici.

• Verifică surse de încredere, precum EFSA, OMS sau FDA.

• Evită produsele cu marketing agresiv „fără E-uri”, dar fără explicații clare.

• Consumă variat și echilibrat, evitând excesele.

7. Concluzie: Informația corectă este cheia unui consum alimentar responsabil

E-urile nu sunt inamicul consumatorului – lipsa de educație alimentară este. Nu contează câte E-uri sunt într-un produs, ci dacă acestea sunt utilizate în doze sigure și reglementate. Industria alimentară trebuie să fie mai transparentă, iar consumatorii trebuie să își educe alegerile bazându-se pe știință, nu pe frică și manipulare comercială.

 Top Ingrediente își continuă angajamentul de peste trei decenii de a promova și dezvolta programe educaționale menite să asigure că generațiile actuale și viitoare vor avea instrumentele necesare pentru alegeri sănătoase și informate.