Dezinformarea și lipsa educației alimentare

Dezinformarea și lipsa educației alimentare

Mulți consumatori nu înțeleg scopul și modul de funcționare a aditivilor. Termenii chimici și codurile E pot părea suspecte, chiar dacă uneori ascund ingrediente inofensive.

Confuzia între „chimic” și „dăunător” sau „natural” și „sigur” contribuie la răspândirea temerilor nejustificate. Această lipsă de claritate în ceea ce privește alimentele procesate și ingredientele utilizate în industria alimentară duce la alegeri greșite și, uneori, la evitarea unor produse sigure și benefice.

1. Ce sunt aditivii alimentari și de ce sunt necesari?

Aditivii alimentari sunt substanțe utilizate pentru a îmbunătăți calitatea alimentelor, siguranța acestora și termenul de valabilitate. Aceștia pot fi de origine naturală sau sintetică și au roluri specifice:

• Conservanți – prevenirea dezvoltării bacteriilor și mucegaiurilor (ex.: acidul benzoic – E210).

• Antioxidanți – protejează împotriva oxidării și râncezirii grăsimilor (ex.: acidul ascorbic – E300, cunoscut ca vitamina C).

• Coloranți – îmbunătățesc aspectul vizual al alimentelor (ex.: curcumina – E100, extrasă din turmeric).

• Arome și potențiatori de gust – intensifică aroma alimentelor (ex.: glutamatul monosodic – E621).

Deși există aditivi alimentari care au generat controverse, majoritatea sunt reglementați strict și considerați siguri în cantitățile aprobate de organismele internaționale de siguranță alimentară.

2. Cum a apărut frica față de aditivi?

În ultimii ani, campaniile mediatice, rețelele sociale și documentarele senzaționaliste au amplificat temerile legate de aditivi. Termeni precum „fără E-uri” sau „100% natural” sunt adesea folosiți în marketing pentru a face produsele să pară mai sănătoase, chiar dacă aditivii excluși nu sunt periculoși.

Câteva cauze principale ale fricii față de aditivi:

• Dezinformarea – Multe persoane nu cunosc diferența dintre aditivii naturali și cei sintetici, iar termenii chimici par înfricoșători.

• Lipsa educației alimentare – În sistemele de învățământ, informațiile despre nutriție și siguranța alimentară sunt limitate.

• Marketing agresiv – Multe companii promovează produse „fără aditivi” ca fiind superioare, chiar dacă eliminarea unor conservanți poate reduce siguranța alimentară.

3. Exemple de confuzii frecvente despre aditivi

Mulți aditivi sunt considerați dăunători doar pentru că au o denumire chimică. Iată câteva exemple:

• E300 – Acid ascorbic (Vitamina C) – Este esențial pentru sănătate și un puternic antioxidant.

• E330 – Acid citric – Găsit natural în citrice, utilizat pentru a regla aciditatea produselor.

• E160a – Beta-caroten – Pigment natural care dă culoare morcovilor și este precursor al vitaminei A.

• E202 – Sorbat de potasiu – Conservant care previne dezvoltarea mucegaiurilor.

4. Mitul „natural = sănătos” și „chimic = periculos”

Un mit comun este că tot ceea ce este „natural” este automat sănătos, iar tot ceea ce este „chimic” este nociv. Totuși, există numeroase toxine naturale (de exemplu, ciupercile otrăvitoare, solanina din cartofi verzi) care sunt periculoase pentru sănătate. Pe de altă parte, multe substanțe sintetice sunt perfect sigure și chiar esențiale pentru organism.

5. Rolul educației alimentare în combaterea dezinformării

Pentru a evita dezinformarea, este esențial ca publicul să aibă acces la educație alimentară corectă:

• Înțelegerea etichetelor – Citirea și interpretarea corectă a ingredientelor pentru a face alegeri informate.

• Surse de informare de încredere – Consultarea specialiștilor în nutriție și a organizațiilor internaționale de sănătate.

• Promovarea unui consum echilibrat – Niciun ingredient nu este periculos în sine, ci doar consumul excesiv al anumitor substanțe poate fi dăunător.

6. Concluzie

Dezinformarea și lipsa educației alimentare continuă să influențeze alegerile consumatorilor, determinându-i să evite produse sigure din cauza temerilor nejustificate. Printr-o educație alimentară corectă, publicul poate înțelege mai bine rolul aditivilor, evitând capcanele marketingului și făcând alegeri bazate pe fapte, nu pe mituri. În final, informarea corectă este cheia unei alimentații sănătoase și echilibrate.