Ce înseamnă cu adevărat un produs alimentar de calitate? Strategie de reforma.

Reformarea calității produselor alimentare nu se poate face doar prin controale și sancțiuni. Este nevoie de un sistem întreg care să încurajeze, sprijine și reglementeze corect. Calitatea nu apare din frică, ci din cultură profesională, educație și motivație corectă.

Mai jos ai o strategie completă, în 7 pași, pentru reformarea calității produselor alimentare în România:

*️ 1. Redefinirea conceptului de „calitate”

În România, calitatea este adesea confundată cu:

• „să nu fie toxic” (siguranță, nu calitate)

• „să fie ieftin și să țină mult”

• „să respecte gramajul de pe etichetă”

✔️ Reforma reală înseamnă:

• calitate senzorială (gust, miros, textură)

• calitate nutrițională (valoare reală pentru sănătate)

• calitate tehnologică (proces bine controlat, materie primă corectă)

• calitate etică (fără înșelăciune în etichetare)

* 2. Educație profesională continuă pentru producători

Un produs de calitate nu se obține doar dintr-o rețetă bună. E nevoie de:

• tehnolog bine pregătit

• operatori care înțeleg procesul

• manageri care înțeleg valoarea calității pe termen lung

Propuneri:

• cursuri gratuite/subvenționate de perfecționare pentru IMM-uri

• colaborări cu universități pentru formare aplicată

• „școli de produs” – formate de mentorat de la specialiști cu experiență

* 3. Reformarea sistemului de control: de la „poliție” la parteneriat

Astăzi, controalele vin ca pedeapsă, nu ca sprijin. Un controlor al calității trebuie să fie:

• competent,

• imparțial,

• capabil să explice, nu doar să sancționeze.

Soluții:

• formarea inspectorilor ANPC/ANSVSA în parteneriat cu practicieni

• un ghid public clar cu cerințe interpretate unitar

• introducerea unei perioade de remediere, nu doar amendare imediată

* 4. Stimularea produselor curate, simple și corect formulate

În prezent, un produs cu 12 aditivi e legal. Unul fără aditivi, dar cu termen scurt, e greu de vândut și de distribuit.

Ce trebuie făcut:

• stimulente fiscale pentru produse curate (ex: TVA redus)

• subvenții pentru IMM-uri care lucrează fără aditivi sau cu rețete tradiționale

• prioritizare la raft (prin acorduri cu retailul)

*️ 5. Etichetare clară, onestă, fără „vrăjeli” comerciale

Astăzi, eticheta devine uneori un instrument de manipulare:

• „produs tradițional” (fără nicio bază reală)

• „cu carne de porc” (dar 60% e apă și amidon)

• „fără zahăr” (dar are îndulcitori în exces)

Soluții:

• reglementarea termenilor de marketing (ex: tradițional, artizanal, premium)

• obligativitatea evidențierii procentelor reale ale ingredientelor-cheie

• sisteme de certificare transparente, administrate de autorități + experți independenți

* 6. Educația consumatorului – partener în reformă, nu victimă

Un consumator educat cere calitate. Unul neinformat cere doar „ieftin și să țină mult”.

Campanii publice:

• cum se citește o etichetă

• diferența între „sigur” și „sănătos”

• mituri despre aditivi, E-uri, bio etc.

• promovarea produselor locale de calitate

* 7. Inovația: calitate prin știință, nu doar tradiție

Tradiția e importantă, dar nu e suficientă. Calitatea modernă vine din:

• cercetare aplicată

• tehnologii noi care păstrează valoarea nutritivă

• ambalaje inteligente

• metode blânde de procesare (ex: HPP, fermentație naturală, pasteurizare la temperaturi joase)

Propuneri:

• granturi pentru inovație în produse curate

• parteneriate între facultăți, institute de cercetare și fabrici

• platforme de testare pentru IMM-uri (laboratoare independente)

* Concluzie: Calitatea reală nu se obține prin teamă, ci prin cultură

Un sistem alimentar de calitate se bazează pe:

• producători respectați și formați

• autorități competente și parteneriale

• consumatori informați și exigenți

Este nevoie de un efort comun și de o schimbare profundă de mentalitate – de la „să fie legal și să țină mult” la „să fie bun, sănătos și cinstit”.